Importanta comunitatii pentru parintii moderni

Importanta comunitatii pentru parintii moderni

Un proverb african spune ca e nevoie de un sat intreg ca sa cresti un copil. In cazul parintilor moderni, e nevoie de mai multe comunitati. De la comunitatea mamicilor care isi hranesc copiii raw-vegan, pana la comunitatea taticilor care isi duc copiii la karting, fiecare grup are importanta sa in viata parintilor moderni.

Desi as vrea sa fiu un simplu observator, nu ma pot exclude din ecuatia parintilor care fac parte din multiple comunitati. Iar acest articol este despre comunitatile in care m-am regasit de cand sunt un tata care sta acasa.

Clar, fac parte din comunitatea taticilor care stau acasa. Nu-i numeroasa, nici vizibila, dar exista. Mai fac parte si din comunitatea parintilor care controleaza accesul copiilor la ecran. Si din comunitatea parintilor care nu-si hranesc copiii cu ciocolata.

Pornind blogul, am intrat in si mai multe comunitati: vrand-nevrand, am intrat in randul parintilor activi in social media, sunt in grupul homeschoolerilor din Romania, s.a.

Daca unele din comunitatile enumerate au simplul rol de a imi da o identitate bazata pe o caracteristica singulara, altele contribuie la dezvoltarea mea ca om si parinte. Imi ofera puncte de reper si raspunsuri la intrebari, ma invata, imi permit sa exprim opiniii intr-un mediu „sigur”, sa validez teorii si sa fiu apreciat pentru ceea ce sunt/fac (sa recunoastem, toti avem nevoie de apreciere).

DPT si importanta comunitatii pentru parintii bloggeri

Una din comunitatile care m-a ajutat de cand am ramas acasa cu copiii a fost Digital Parents Talks, dedicata parintilor bloggeri. E un grup de parinti motivati sa se exprime in scris, sa se dezvolte in domeniul acesta si sa se sprijine reciproc. L-am descoperit initial in mediul online si m-am bucurat ca am gasit aici oameni dispusi sa ofere feedback, sa vina cu solutii la problemele comunitatii, sa se bucure de reusita fiecarui membru al grupului.

Apoi, luna trecuta, mi-am facut curaj ca sa-l descopar si in mediul offline si am participat la workshop-ul cu numărul 16. M-am dus ca sa invat lucruri noi, ca sa inteleg ce pot face mai bine pentru blog si pentru comunitatea celor care urmaresc acest proiect. (Inainte de a incepe sa scriu pe blog, am petrecut O GRAMADA de timp documentandu-ma despre ce inseamna blogging, public tinta, costuri si venituri, fonturi, culori, imagini. Chiar am investit in cursuri de social media – pe care inca o evit in viata privata).

M-am dus si datorita temelor de discutii, normal: cine sunt in mediul online si cum castig din blogging.

Ce mi-a placut:

Am asistat la discutii reale care mi-au validat informatiile obtinute online. Si am cunoscut oameni care au trecut prin experienta de a scrie, de a deveni persoane publice, de a se identifica cu statutul de blogger.

Mi-a placut sa o ascult pe Cristina Otel la fel de mult pe cat imi place sa ii citesc articolele pline de sensibilitate si invataturi de viata.

Ana Maria Ciobanu, redactor la Decat o Revista, ne-a trimis cu gandul la primele bloguri aparute in mediul online romanesc, cand conta ce scriai, nu ce imagine atasai – oricum, nu puneai nici o poza, ca nu se mai incarca pagina! Povestea ei atrage prin compozitie si logica cu care isi deapana firul (a debutat scriind povesti pentru copii!).

Am cascat ochii si urechile la tot ce a avut de spus Robert Marooni, fotograf de fashion. N-am retinut nici 10% din cat a prezentat (caci am o preconceptie puternica despre mine ca nu stiu sa fac poze), dar ce-am tinut minte incep sa pun in practica… Daca nu, o las pe Una Mica sa se ocupe de pozat, se pricepe mai bine.

Cu ce am plecat:

Sfaturi practice pentru a depasi nivelul de fotograf incepator (amator voi fi mereu, oricum).

Povesti de succes despre viata si blogging.

O mai buna intelegere a utilitatii blogului meu.

Confirmarea ca din blogging nu castig. Dar imi propun sa ajung la nivelul de a acoperi costurile de administrare a site-ului in termen de un an.

Le felicit pe Ana Nicolescu si Lavinia Pavel, initiatoarele proiectului DPT, atat pentru longevitatea proiectului (are deja 2 ani!) si utilitatea pentru parintii bloggeri (comunitatea online are peste 500 de membri), cat si pentru dedicarea lor in realizarea unor intalniri la nivel inalt de calitate (am ajuns la Conacul Golescu Grant pentru acest workshop, cu sprijinul primit din partea DGASPC sector 6 si implicarea Lidl).

Dar tu? Din ce comunitati faci parte, online si offline? In care grup te regasesti mai mult si cum raspunde el nevoilor tale?

Ma bucur daca dai share:

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

UA-108014515-1